Napoleon Bonaparte

Recunosc, sunt fascinat de Napoleon Bonaparte, în momentul de faţă sunt la a doua citire a istoriei marelui corsican.

Căci de origine a fost corsican, dar, adoptat fiind de Franţa, nu a ezitat nici o clipă să-şi pună în slujba unui popor străin creierul şi spada.

Născut într-o familie de aristrocraţi din Corsica ajunge, la vârsta de 14 ani, să urmeze cursurile şcolii militare din ţara care-i va aşeza pe cap coroana de împărat.

La 24 de ani ajunge general, la 27 general „en cheffe” şi reuşeşte să elibereze Italia de sub tutela monarhiştilor cu ajutorul unei armate prost echipate, nehrănite şi neîmbrăcate. Pleacă în Egipt cu gândul de a călca pe urmele idolilor săi, Alexandru cel Mare şi Cezar, cu dorinţa arzătoare de a înfiinţa în Orient un imperiu de o întindere nemaivăzută.

Nu reuşeşte, dar se întoarce în Franţa purtând laurii victoriei eliberării Egiptului.

După lovitura de stat de la 18 Brumar şi după dizolvarea corpului legislativ, Franţa cunoaşte, timp de patru ani cât Napoleon Bonaparte a fost Consul şi Prim Consul, cea mai înfloritoare perioadă din întreaga-i istorie.

Un geniu politic şi militar, un om care reuşea să vadă dintr-o singură privire situaţia de pe un câmp de luptă şi să întocmească planuri nemaiîntâlnite în întreaga istorie a tacticii militare.

Pentru a-şi îmbărbăta soldaţii din armata de Italia, Napoleon dă următorul ordin de zi:

” Soldaţi!

Sunteţi goi, rău hrăniţi, guvernul vă datorează mult, dar nu vă poate da nimic. Răbdarea voastră, curajul pe care-l dovediţi în mijlocul acestor stânci este admirabil, însă el nu vă procură nici o glorie. Eu vreau să vă conduc în cele mai fertile câmpii ale lumii. Provincii bogate, oraşe mari vor fi în stăpânirea voastră. Veţi găsi acolo onoare, glorie şi bogăţii. Soldaţi ai armatei de Italia! Veţi fi voi oare lipsiţi de curaj şi de hotărâre?”

Ambiţia sa nu cunoaşte margini, un om care reuşea să muncească până la epuizare mai mult de 18 ore pe zi, el nu are consilieri, singur dezvoltă planuri, creează legi, vezi Codul Civil, cei care îi erau alături fiind simpli executanţi.

Napoleon Bonaparte spunea: „oamenii de geniu vor fi totdeauna obiect de admiraţie şi invidie, dar şi cei mai mizerabili dintre toţi. Ei sunt meteori destinaţi să ardă pentru a lumina secolul lor”, şi câtă dreptate avea.

Dacă-i veţi citi istoria, veţi descoperi un geniu, un meteor destinat să ardă pentru a lumina nu numai secolul lui ci toate timpurile.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.